- suborior
- sŭbŏrĭor, īri
- intr. - naître [à la place ou successivement], se reproduire, se reformer. --- Lucr. 1, 1035; Plin. 2, 207.
* * *sŭbŏrĭor, īri - intr. - naître [à la place ou successivement], se reproduire, se reformer. --- Lucr. 1, 1035; Plin. 2, 207.* * *Suborior, suboriris, pen. prod. vel suboreris pen. cor. subortus sum, suboriri. Plin. Lucret. Sourdre, Se lever, Naistre.
Dictionarium latinogallicum. 1552.